130 DE ANI DE CRUCE ROSIE ROMANA SI LA MAI MARE!

Si iata ca se implinesc 130 de ani de Cruce Rosie in Romania. Marele eveniment are loc in 4 iulie, care nu este pentru noi nici ziua Americii, nici filmul cu Tom Cruise, ci ziua Crucii Rosii Romane.
Filiala Sibiu va aniversa acest moment impreuna cu colaboratorii, voluntarii si membrii sai, precum si cu toti aceia care vor dori sa aduca un omagiu Societatii Nationale de Cruce Rosie.

Ceea ce este bine de stiut este ca Crucea Rosie este cu totul altceva decat crede marea majoritate a romanilor.

Nu este institutie de stat. Are o lege proprie si functioneaza ca o organizatie neguvernamentala.

Nu este sustinuta financiar de catre stat, ci se auto finanteaza.

Nu este o organizatie medicala, desi in atributiile sale intra si activitati de educatie de sanatate.

Misiunea Crucii Rosii este alinarea suferintei umane in orice imprejurare, indiferent de varsta, sex, orientare politica, etnie, religie.

Principiile fundamentale ale Crucii Rosii sunt: umanitate, impartialitate, neutralitate, voluntariat, unitate, universalitate, independenta.

Paleta de interese si activitati a Crucii Rosii este foarte diversa, atat in educatie, cat si in prevenirea dezastrelor, in ingrijirile socio-medicale, asistenta si protectia sociala.

Crucea Rosie este o marca puternica, dar confuza in acest moment pentru publicul larg.
Pentru toti aceia care doresc sa afle ce este acum Crucea Rosie, usa acesteia va sta deschisa, toata saptamana lucratoare si de multe ori si in weekend, la cele mai variate ore ale zilei. Nu ezitati sa ii calcati pragul.

Suntem un organism caruia ii este caracteristica schimbarea, si nu puteti niciodata stii ce surprize, placute, desigur, va asteapta la noi.

Sonia Nitu

Nu pot sa iti dau creier, dar pot sa iti dau o diploma.
(Vrajitorul din oz catre Sperietoarea de ciori)

De aproximativ un an si jumatate, caut fundraiser + PR-ist pentru organizatia din care fac parte. Daca de PR lumea sibiana a mai auzit – ca doar avem facultate de profil, de fundraiser nu prea… Ei bine, noua ne-ar trebui o persoana care sa cumuleze sarcinile celor doua posturi, care sa fi absolvit recent facultatea – ca sa putem accesa subventia de la stat si care sa doreasca sa munceasca in primul rand din pasiune… ca intr-un ONG. Zis si facut. Pentru mediatizare am folosit toate mijloacele posibile : afise, anunturi prin presa sau liste de discutii, participari la targuri de joburi, sistemul PCR (pile-cunostinte-relatii). Am selectat si intervievat zeci de persoane. Putine dintre ele aveau habar care sunt atributiile posturilor respective. Drept urmare ne-am concentrat intr-o perioada in a promova PR-istul… care face relatii publice si nu relatii cu publicul… asa cum stiu, inclusiv absolventii facultatii de relatii publice si comunicare din Sibiu… Intr-un final am reusit sa testam intr-o perioada de proba cativa tineri care pot fi numarati pe degetele de la o mana… In majoritate fete dragutele, cu cv-uri interesante, si cu toate acestea o incapacitate de a comunica, interactiona cu oamenii, lucra in echipa, planifica sau asuma responsabilitati… De ales pana in prezent, ne-am ales cu experienta de a intervieva si testa. Si cu un proiect experimental de cursuri de dezvoltare personala. Si cu un alt proiect experiemental de voluntariat online…

Morala: decat sa te duci (numai) la scoala, mai bine acumulezi experiente practice prin modalitati diverse. Ca diplome au toate sperietoarele…

(Claudia Popa)